Vrei sa ai un copil si te pregatesti pentru perioada sarcinii sau esti deja insarcinata? Probabil ai o multime de intrebari legate de cum sa ramai mai repede insarcinata, curiozitati sau temeri legate de modul in care se dezvolta bebelusul, dar si legate de ce poti si ce nu trebuie sa faci in timpul sarcinii pentru a avea un bebelus sanatos.
Asa ca ne-am gandit sa iti venim in ajutor cu raspunsuri la o serie de intrebari posibile in sarcina si in perioada in care te pregatesti pentru a concepe. Si pentru asta am rugat cativa medici specialisti sa raspunda intrebarilor noastre, legate de aceste mari teme de interes pentru viitoarele mamici.
Dr. Carmen Ianiotescu, medic specialist obstetrica-ginecologie, supraspecializare Reproducere Umana Asistata, medic al Retelei Medicale Wellborn, a raspuns intrebarilor legate de obtinerea unei sarcini.
Testul de ovulatie pozitiv inseamna ca urmeaza perioada ovulatiei?
Pentru femeile cu ovar micropolichistic testele de ovulatie nu sunt folositoare.
„Testele de ovulatie detecteaza prezenta hormonului luteinizant (LH) in urina peste un anumit nivel, ceea ce inseamna ca in zilele imediat urmatoare ar trebui sa aiba loc ovulatia, foliculul ovarian sa se sparga, iar ovocitul sa fie apoi preluat de trompa uterina.
Testele de ovulatie pot fi pozitive pentru o perioada de mai multe zile in cazul femeilor cu sindrom de ovar micropolichistic. Motivul este ca aceste femei au o valoare bazala mai mare a LH-ului, deci ele nu vor avea ovulatie din acest motiv, iar pentru acestea testele de ovulatie nu pot fi folositoare”, explica medicul Carmen Ianiotescu.
Exista teste suplimentare care pot fi facute acasa pentru a identifica perioada fertila?
Dr. Carmen Ianiotescu spune ca „perioada fertila este determinata diferit in functie de lungimea ciclului menstrual. La o femeie cu menstruatii la 28 zile, perioada fertila este in jurul zilei 14, insa la o femeie cu menstruatii la 35 de zile, perioada fertila este in jurul zilei 21.
Pe langa testele de ovulatie care pot fi facute acasa, leucoreea (secretia vaginala) transparenta, filanta, asemanatoare cu albusul de ou, poate prezice perioada ovulatorie.”
„Masurarea temperaturii bazale nu este o metoda eficienta si nu se mai recomanda”, mai subliniaza medicul.
In cazul indepartarii unui ovar celalalt ii poate prelua functia astfel incat ovulatia sa aiba loc in fiecare luna?
„Ovulatia apare lunar si la pacientele care au doar un singur ovar, in cazul in care analizele hormonale nu sunt mult modificate.
Ovulatia apare aleator la nivelul ovarelor lunar, este un mit faptul ca ovulatia va fi o luna pe ovarul drept, iar luna urmatoare pe ovarul stang.”
Citeste si articolul Mituri despre sarcina.
Cand sunt recomandate analizele hormonale (AMH, FSH)?
„Analizele hormonale”, spune medicul, „FSH, LH, estradiol, prolactina, TSH, AMH se recolteaza in prima parte a ciclului menstrual, zilele 2-3 si se recomanda tuturor pacientelor care isi doresc o sarcina si aceasta nu apare spontan.”
Cand se recomanda stimularea ovariana sau histerosalpingografia?
„Stimularea ovariana se recomanda pacientelor cu cicluri anovulatorii, si anume pacientelor cu sindrom de ovar micropolichistic, cu scopul ca pacienta sa aiba ovulatie, iar apoi contact sexual dirijat. De asemenea, tratamentul de stimulare ovariana se recomanda pentru pacientele care vor efectua inseminare intrauterina sau fertilizare in vitro, pentru a creste sansa de succes a procedurii.
Histerosalpingografia este o investigatie imagistica. Se recomanda pacientelor care nu au obtinut sarcina spontan pentru verificarea permeabiltatii tubare. In cazul in care ambele trompe uterine sunt obstruate, se recomanda fertilizare in vitro.”
Daca partenerii nu au probleme de fertilitate si incearca sa conceapa un copil in perioada fertila, care sunt cauzele pentru care nu se instaleaza sarcina?
„Pentru a stabili diagnosticul de infertilitate, un cuplu sanatos trebuie sa incerce sa obtina o sarcina pe parcursul a 12 luni, in cazul in care femeia are varsta sub 36 ani si 6 luni daca femeia are peste 36 ani, pana a se adresa unui medic sau unei clinici specializate pe infertilitate.” Dr. Carmen Ianiotescu spune ca abia dupa ce aceste conditii sunt indeplinite, „se vor indica investigatii amanuntite suplimentare pentru a identifica o anumita cauza.”
Totusi, „intr-un procent de aproximativ 15% nu se detecteaza nicio problema de fertilitate la niciunul dintre parteneri, insa sarcina intarzie sa apara, acest lucru incadrandu-se la diagnosticul de infertilitate idiopatica. In aceasta situatie, in functie de varsta partenerului feminin si perioada de infertilitate se poate propune inseminare intrauterina sau fertilizare in vitro.”
Care sunt pasii pe care trebuie sa ii parcurga un cuplu care nu reuseste sa aiba un copil?
„Daca dupa 12 luni de contacte sexuale neprotejate (o data la 2-3 zile) cuplul nu obtine sarcina, se recomanda un consult in cadrul unei clinici specializate pe infertilitate. Daca exista probleme cunoscute de sanatate ginecologice sau urologice, sau femeia are varsta peste 36 ani, investigatiile se vor incepe dupa 6 luni de contacte sexuale neprotejate”, mai aminteste Carmen Ianiotescu.
Insa cauzele poti fi la oricare dintre cei doi parteneri. Tocmai de aceea, „se vor investiga ambii parteneri, si anume: partenera va efectua analize hormonale, culturi vaginale, examinari ecografice, iar partenerul teste de sperma: spermograma, spermocultura, test Halosperm, test MAR.
Dupa obtinerea rezultatelor, se va lua o decizie in ceea ce priveste continuarea mai amanuntita a investigatiilor sau se vor recomanda proceduri de reproducere umana asistata (contact sexual dirijat, inseminare intrauterina, fertilizare in vitro).”
Pentru ca se intampla ca, nu de putine ori, obtinerea unei sarcini sa implice si un anumit stres sau viitoarele mamici sa aiba tulburari psiho-emotionale inca dinainte de a ramane insarcinate, Dr. Mihaela Dumitru, medic specialist psihiatru, ne explica ce e de facut in asemenea situatii.
Ce pot face femeile care doresc sa obtina o sarcina, insa au depresie, atacuri de panica, TOC (tulburare obsesiv-compulsiva) sau necesita un tratament antidepresiv, deoarece psihoterapia nu pare sa ajute suficient?
„Atunci cand vorbim despre proiectul de a avea un bebelus”, spune Dr. Mihaela Dumitru, „este important ca femeia sa discute cat mai deschis acest aspect cu psihiatrul care o urmareste, asa incat impreuna sa poata evalua raportul risc/beneficiu privind adaptarea dozelor sau discontinuarea medicatiei, sau amanarea conceptiei dupa stabilizarea clinica. In cazurile mai putin severe se poate opta pentru o «fereastra terapeutica», adica o perioada lipsita de medicatie, in perioada conceptiei si a primului trimestru de sarcina, cu posibilitatea de a reintroduce tratamentul in cursul sarcinii, sau dupa nastere, etc.
Citeste si articolul Mituri despre sarcina.
Sigur ca exista riscul unei recaderi in aceasta perioada, mai ales daca durata preconceptionala se lungeste si se complica cu dificultati in procesul de conceptie.
Ca majoritatea medicamentelor si antidepresivele, chiar si cele moderne nu sunt lipsite de riscuri. De accea este foarte importanta discutia cu psihiatrul pentru a evalua raportul risc/beneficiu. Riscul de recadere in depresie, la o pacienta ce intrerupe administrarea antidepresivului este mult mai mare comparativ cu riscul de expunere a fatului. Studiile facute pe antidepresivele moderne administrate mamelor in perioada sarcinii nu au observat la copii anomalii congenitale, scadere in greutate sau intarzieri in dezvoltare.”
Psihozele pot fi tinute sub control in timpul sarcinii fara medicatie? Care sunt recomandarile de tratament in astfel de situatii?
„Decompensarea psihotica sau psihoza puerperala este o urgenta psihiatrica”, avertizeaza medicul, „din cauza riscului crescut de treceri la act cu risc suicidar sau infanticid. Din cauza riscului crescut pentru mama si bebelus, in acesta situatie tratamentul farmacologic cu internare este imperios necesar.
Trebuie mentionat ca femeile care au prezentat episoade psihotice anterior sarcinii au risc crescut de recadere in primul si in ultimul trimestru de sarcina si necesita o urmarire speciala psihiatrica si o colaborare stransa cu echipa ginecologica. De aceea, in aceste situatii, medicul trebuie sa avertizeze femeia si partenerul acesteia, familia privind riscurile unei decompensari, asa incat depistarea sa fie precoce si sa poata fi instituit de urgenta tratamentul medicamentos, intotdeauna in spital sub supraveghere, sau intr-o unitata mama-bebelus.”
Pentru ca in unele cazuri pot sa apara diverse malformatii sau probleme in dezvoltarea fatului, am discutat cu Dr. Magdalena Budisteanu, Cercetator stiintific gr. II, medic primar Neurologie pediatrica – supraspecializare Neurogenetica si medic coordonator al Laboratorului de Cercetare din cadrul spitalului clinic de psihiatrie Prof. Dr. Alexandru Obregia, depre cauzele aparitiei malformatiilor si cum influenteaza consumul anumitor substante dezvoltarea fatului.
Cand sunt vizibile problemele in dezvoltarea fatului cauzate de factori genetici? Dar cele cauzate de mediu sau consumul unor substante care ii fac rau fatului (medicamente, alcool, fumat etc)?
„Diversele malformatii sau tulburari de dezvoltare cauzate de factorii genetici pot fi vizibile inca din primul trimestru, in functie de organele sau structurile afectate si de severitatea defectului genetic”, aminteste Magdalena Budisteanu, M.D., Ph.D. „Marea majoritate a acestora sunt insa vizibile in mod clar din trimestrul II. Exista insa o serie de boli genetice care nu determina malformatii sau alte anomalii de dezvoltare, deci nu pot fi depistate prenatal.
In ceea ce priveste consmul de substante, exista o serie de medicamente (valproatul, talidomida, warfarina, imunosupresoarele) care pot produce diverse malformatii sau anomalii de dezvoltare la fat, ce pot fi identificate ecografic in primele 2 trimestre de sarcina. Alcoolul, fumatul nu au efecte asupra structurii organelor fatului, deci nu avem anomalii vizibile specifice acestora. Uneori, la copiii expusi la consum de alcool de catre mama poate exista un retard de crestere intrauterina si o microcefalie, in special daca consumul de alcool se asociaza cu alti factori de mediu (de exemplu, o alimentatie deficitara a mamei).”
Totusi, sanatatea si linistea mamei sunt importante pentru a duce sarcina la termen si pentru a putea avea grija de bebe dupa ce acesta vine pe lume.
Psihoterapeutul Popescu Simona Elena e de parere ca atunci „cand afectiunea este grava si nu poate fi mentinuta la un nivel functional prin psihoterapie, este necesara interventia medicului psihiatru, care impreuna cu medicul obstetrician face o evaluare cat mai buna a riscurilor si beneficiilor unui tratament medicamentos, atat pentru mama cat si pentru fat.
Planificarea unei sarcini in cazul unei afectiuni psihice se face sub mai multe aspecte: cum poate afecta sarcina sanatatea mentala, cum poate afecta tulburarea psihica sarcina, ce riscuri are, pentru fat, continuarea unei anume medicatii, sau ce efecte poate avea asupra mamei si fatului oprirea tratamentului, care este variabila ereditate. In toate aceste cazuri se va tine cont si de gravitatea tulburarii sau de riscul agravarii acesteia.”
„Sarcina si perioada de post-partum reprezinta o perioada de maxima vulverabilitate pentru femeie (dar si pentru partenerul acesteia)”, spune medicul psihiatru Mihaela Dumitru. E o perioada „in care viitoarea mamica poate dezvolta probleme psihologice si relationale. Efortul psihic de adaptare al femeii in toata perioada perinatala este cel mai greu. Dupa nasterea bebelusului, majoritatea femeilor experimenteaza: anxietate, grija excesiva, depresie, tristete, neajutorare, teama, vinovatie, tulburari de somn (chiar si atunci cand bebelusul doarme).
Riscul de a prezenta dificultati emotionale dupa nasterea unui copil este mai mare decat in oricare alt moment al vietii unei femei. Daca vorbim doar de depresie, la 5 saptamani dupa nastere, riscul de depresie este multiplicat de 3-5 ori fata de populatia generala.”
Care sunt cauzele aparitiei depresiei postnatale? Poate fi aceasta prevenita? Cu tratament sau fara? Cum gestionam depresia postnatala?
„Depresia post-partum are cauze multiple”, ne spune dr. Mihaela Dumitru. Printre aceste cauze se numara: „epuizarea fizica a mamei dupa nastere, furtuna hormonala cauzata de scaderea secretiei de estrogeni si cresterea secretiei de prolactina, uneori intalnirea cu bebelusul real, care nu este intotdeauna conform imaginii ideale pe care mama si-a construit-o despre el in cele 9 luni de sarcina, eventuale complicatii obstetricale ale mamei sau probleme de sanatate ale bebelusului, si nu in ultimul rand o stare de mare fragilitate, de mare permeabilitate psihica care caracterizeaza lauza.
Dincolo de toate acestea, exista desigur factori de risc care contribuie la aparitia depresiei postpartum: atunci cand exista antecedente personale sau in familie de depresie, conditii de viata dificile, probleme financiare, conjugale sau relationale, in cazul celor care nu au prietene sau familie, parinti cu care sa impartaseasca emotii, sentimente, femeile cu antecedente de infertilitate, FIV, avorturi spontane, moarte in utero, complicatii somatice ale sarcinii sunt o populatie cu risc crescut.
La acestea din urma, cu dificultati in procesul de conceptie, FIV-uri multiple, sarcini oprite in evolutie, etc, exista un risc crescut de aparitie a depresiei sau a tulburarilor anxioase in timpul unei sarcini ulterioare.
In privinta preventiei, sunt importante masurile de igiena a vietii: o alimentatie corecta, activitate fizica usoara si intr-un ritm constant (eu recomand minim 30 min de miscare zilnica), masuri de igiena a somnului, asa incat sa nu apara privare de somn, unul dintre factorii precipitanti ai tulburarilor psihice, in special la persoanele vulnerabile.”
In ceea ce priveste exercitiile fizice, potrivit Dr. Carmen Ianiotescu, medic specialist obstetrica-ginecologie, „inotul, yoga, joggingul, aerobicul, zumba, pilates sunt sporturile recomandate in sarcina”, in vreme ce schiatul si echitatia sunt interzise in aceasta perioada.
„In cazul unui episod depresiv major”, detaliaza dr. Mihaela Dumitru„, riscul netratarii (risc suicidar, evolutie negativa, cresterea grad de anxietate si stres asupra bebelusului, afectarea calitatii relatiei mama-bebelus) sunt mult mai importante decat cele legate de efectuarea corecta a tratamentului.
Chiar si atunci cand tratamentul antidepresiv este necesar, sustinerea, sau ideal demararea unei psihoterapii sunt necesare pentru sustinerea pacientei, in special in legatura cu pierderea stimei de sine si cu preocuparile/intrebarile privind capacitatea sa de a fi mama. Legatura intre medicul de familie, echipa ginecologie-neonatologie si psihiatru este foarte importanta pentru ingrijirea unitara si pastrarea aderentei la tratament”, mai spune medicul psihiatru Mihaela Dumitru.
Psihoterapeutul Popescu Simona Elena, medic colaborator al clinicii Wellborn, e de parere ca ar fi de preferat ca, in timpul sarcinii, „viitoarea mama sa se inconjoare de oameni pozitivi, cu care poate discuta ceea ce o framanta, sa aleaga constient informatiile pe care le citeste si locurile de unde culege aceste informatii – de preferat surse cat mai acurate, echilibrate, sa accepte posibilitatea aparitiei anumitor simptome specifice, astfel incat sa nu fie luata prin surprindere sau sa fie coplesita de neputinta si lipsa de speranta – cand stie ca sunt normale, ajung sa nu mai deranjeze atat de mult psihic.
Important este si sa gaseasca aspectele pozitive din situatia in care se afla si sa se concentreze asupra lor si asupra ceea ce poate face mai bine pentru ea insasi si pentru copil/fat. Atata vreme cat medicul inspira incredere, raspunde la intrebari si este relaxat in privinta sarcinii, nici gravida nu are motive de stres.”
„Fiecare femeie este diferita”, spune psihoterapeutul, „fiecare sarcina este unica, fiecare copil este altfel decat altul. Este de preferat sa acceptam sarcina cu suisurile si coborasurile ei, sa ne acceptam pe noi cu toate transformarile fizice, psihice si comportamentale, pana la urma este o perioada unica din viata, trecatoare, si este bine sa ne simtim cat mai bine in propria piele, fara sa ne comparam cu ceilalti si fara a “trebui” sa ne incadram in niste standarde ireale.”
Au contribuit la acest material
Dr. Carmen Ianiotescu, medic specialist obstetrica-ginecologie, supraspecializare Reproducere Umana Asistata, medic al Retelei Medicale Wellborn, office@wellborn.ro, 031.915
Dr. Mihaela Dumitru, Medic specialist psihiatru – CMI Dumitru Mihaela / www.mihaeladumitru.ro
Dr. Magdalena Budisteanu, M.D., Ph.D, Cercetator stiintific gr. II, medic primar Neurologie pediatrica – supraspecializare Neurogenetica si medic coordonator al Laboratorului de Cercetare din cadrul spitalului clinic de psihiatrie Prof. Dr. Alexandru Obregia.
Adresa: str. Berceni 10-12, Bucuresti / Tel./Fax 0040213349068 Email: magda_efrim@yahoo.com
Psihoterapeut Popescu Simona Elena, dr. psiholog clinician si medic colaborator al clinicii Wellborn, office@wellborn.ro, 031.915